Acest fenoment a început să afecteze întreaga societate românească și, din păcate, nu este deloc controlat.
Lipsa măsurilor publice, care au rolul să previna exodul românilor către țările din Vest, contribuie la dezarmonizarea mediului familial și a securității sociale.
Consecințele pandemiei provocate de apariția virusului Sars-Cov 2 au evidențiat condițiile de muncă dificile oferite românilor de angajatorii străini și unul din efectele acestor tratamente diferențiate a fost reîntoarcerea în țară.
Consecințe Posibile
În cazul copiilor născuți în România, plecați în străinătate pentru o perioadă și apoi reîntorși în țară împreună cu părinții, acomodarea se poate face fără probleme.
În schimb, dacă copiii se întorc singuri și rămân în grija bunicilor sau a altor reprezentanți, pot apărea probleme de sănătate mintală, uneori ajungând până la tulburări grave de comportament printr-o supraveghere inconstantă, permisivitatea mare din partea bunicilor sau altor rude, sau la tulburări de atașament pe care acești copii le au sau le pot dezvolta.
Pot apărea problemele școlare prin scăderea randamentului școlar (fie datorită scăderii capacității de concentrare având ca fond depresia, anxietatea, fie a tulburărilor de învățare, a lipsei de stimulare, carențelor intructiv-educative, sau a tulburărilor de comportament cu absenteism și abandon școlar).
Copiii Născuți și Crescuți în Străinătate
Această categorie de copiii pot întâmpina următoarele probleme la întoarcerea în țară:
– cunoașterea deficitară a limbii și culturii românești, a obiceiurilor și comportamentelor copiilor de aceeași vârstă din țară;
– adaptare deficitară în noul mediu școlar
– probleme de comunicare cu copiii de aceeași vârstă din cauza diferențelor culturale;
– dezvoltarea de probleme de sănătate mintală (cum ar fi depresia uneori însoțită de tentative suicidare, anxietate, agresivitate, ticuri, tulburări de somn și alimentare, tulburări de eliminare).
La Sosirea în Țară
Copiii au nevoie de susținere și înțelegere.
Diferențele la nivel educațional devin vizibile în momentul interacțiunii dintre copii sosiți din diaspora și cei din țară și pot fi un obstacol în buna dezvoltare a copilului.
Este nevoie de o perioadă de integrare în mediul școlar românesc. prin continuarea învățării limbii române, începută deja în străinătate. De cele mai multe ori este nevoie de o curriculă adaptată în primii ani de studiu.
Susținerea psihologică a acestor copii este esențială. Este necesară formarea unei celule de suport atât pentru copil cât și pentru familie/reprezentanți legali, care să acționeze în funcție de necesitățile socio-educaționale ale copilului.
